Chișcăreni în ploaie
La geamul meu e veșnic toamnă…
Ce poate fi mai frumos toamna, decît ploile ce cad ca o binecuvîntare peste sat. Zilele trecute, la Chișcăreni nu s-au contenit ploile ciobănești, iar de departe pădurea era învăluit într-un frumos voal de ceață.
Seara, atunci cînd vîntul își făcea simțită prezența, iar împreună cu ploaia și frunzele ce cădau valsînd se prindeau ca într-o horă, treceam alene prin fosta Grădină Boierească a lui Casso și mă tot cerceta gîndul cum ar fi de s-ar contopi trecutul cu prezentul.
Serile de toamnă sunt magnifice, frigul ce amenință, dar totuși nu se întețește, geamurile pe care se prelinge toamna-n stropi, vîntul ce-mi face părul vîlvoi și acel sentiment tomnatic ce îl adoră fiecare pămîntean născut în toamnă.
Eu. Ia. Alături de toamnă …
Ce te poate inspira mai mult decît culorile unei ii combinate cu cele ale toamnei. Poate fi ceva mai magnific decît o inspirație inspirată? Ia, pe lîngă faptul că împodobește un român, aduce cu ea trecutul unui neam românesc ce își păstrează valorile naționale ca pe o comoară.
M-a decis să-mi fac o și eu o ie, că doar cum româncuță fără ie? 😀
Cer de cristal…!
Chișcăreni mereu ”Naște cristale” însă cerul lui 21 octombrie a fost pur și simplu de cristal. S-a îmbinat atît de perfect cu starea noastră sufletească încît mă uitam la cer și îmi părea că l-am văzut pentru prima dată. După atîtea ”ploi” de muncă și ploi tomnatice, a apărut în sfîrșit și frumosul ”soare” al rezultatelor frumoase de astăzi cît și strălucitul soare ce a tronat pe cer de-a lungul zilei și încă o face. Mai exact, astăzi, în liceu am avut oaspeți din întreg raionul Sîngerei, iar prezentarea liceului a fost ca de obicei la ÎNĂLȚIME!